De vorbă cu Angel despre boală, moarte şi supravieţuire – Evelyn Elsaesser-Valarino

La începutul povestirii, fetiţa din cartea De vorbă cu Angel despre boală, moarte şi supravieţuire pare destul de obişnuită, dar pe măsură ce boala ei progresează evoluează şi ea în ceea ce priveşte cunoaşterea, profunzimea de caracter şi, mai presus de orice, în ridicarea la un nivel înalt de înţelepciune spirituală, pe care îl atinge datorită conversaţiilor cu păpuşa ei, Angel, şi cu un tovarăş de suferinţă, care îi povesteşte despre experienţa lui din preajma morţii. Este o carte remarcabilă, inspirată  de vastele cunoştinţe dobândite de Evelyn Elsaesser-Valarino în domeniul experienţelor din preajma morţii. Ea va fi de mare folos şi ajutor pentru cei care se vor confrunta cu propria moarte sau pentru părinţii şi îngrijitorii celor care suferă de boli grave. Îi va ajuta şi pe toţi cei care reflectă asupra acestui aspect esenţial al vieţii.

„Această carte nu este destinată cuiva anume şi nici celor care se află într‑o situaţie dificilă de viaţă. Cu toţii vom muri cândva şi toţi suntem ataşaţi de viaţă; toţi suntem în aceeaşi situaţie şi toţi vom avea aceeaşi soartă. Această carte se adresează tuturor celor care vor să se elibereze de strânsoarea rece a morţii. Este o carte despre eliberare şi despre cum poate fi ea obţinută. Cine n‑ar vrea să o citească?
La prima vedere, De vorbă cu Angel despre boală, moarte şi supravieţuire este povestea, relatată la persoana întâi, a unei fetiţe care se îmbolnăveşte grav. Dar să nu vă lăsaţi înşelaţi – poate chiar de ceea ce v‑ar putea sugera titlul – că este vorba despre încă o poveste sentimentală, cu efecte teatrale, creată doar pentru a stârni emoţiile cititorului; sau că este o carte despre intervenţia supranaturală a fiinţelor angelice, care aduc mesaje încurajatoare pentru înălţare spirituală şi alinare. Nu, pe măsură ce urmăm călătoria eroinei noastre anonime, pe parcursul bolii sale, aici se întâmplă altceva – o călătorie pe care, graţie talentului literar şi pătrunderii psihologice ale autoarei, simţim că o parcurgem şi noi alături de ea.”  – Kenneth Ring, profesor emerit de psihologie la Universitatea din Connecticut, SUA